buCUResti

Zambesc orb intr-un ciob de oglinda.Zaresc imagini confuze,aud sunete mute..Cosmarul devine parca realitate.Ma simt ratacit intr-o lume fara culori. Unde se simte mirosul mortii la fiecare pas. Si asa incep sa merg pe strada in delir, orbecaind prin noapte ore-n sir, in locuri despre care n-am habar cu mana strecurata-n buzunar. Te-ai saturat de orasul asta care ne mananca nervi si ce-a mai ramas din suflete ? tragic-comic tocmai pentru ca tocmai orasul asta a reusit sa ma creasca. Nu ma pot abtine, nu pot sta prea mult in liniste. Iubesc sa traiesc in aglomeratie, sa nu-l stiu pe cel de langa mine in autobus, sa ma injur cu vreunu ca ma stropit in timp ce-mi vedeam de drum linistit. Sa vad vre-o tipa, sa-mi placa, sa o admir si ea sa coboare la prima’ si sa ma lase cu buza umflata deceptionat puternic.

Orasul asta invata te invata totusi un lucru trist, te invata sa nu mai zambesti. Si face asta fara sa-ti dai seama, iti intra pe sub piele, te drogheaza cu deceptii. Cu joburi ratate, cu oameni rai, cu manglitori la colt de strada si prin tramvaie ce abia asteapa sa dormi pe tine sa te lase fara bolentin si maruntu’ de prin buzunare. Arr fi prima amintire a mea deaspre oras, 23:45, 6 octombrie 2006 tramvaiul 21 zona Obor. Asa am ramas fara telefon. Nu l-am injurat, poate el avea mai mare nevoie de el. Stiu eu ca el era un amarat. Altfel nu vad de ce sa fure de la mine. Un taran la oras.

Nu-i asa ca intr-o zi ai sa te schimbi si o sa evadez intr-un oras ideal, fara gunoi, fara oameni rai, cu metrou nou si mai ales bine aerisit.

Va iubesc astazi ba.. pe toti.

vama veche - alt oras