Ploaie

Ma uit la ea ..si tac.Tac pentru ca nu am de ales.

Cine e ea? Degeaba iti spun pentru ca nu o cunosti.Nu o cunosc.O straina.O copila.Doi ochi negri.Priveste ploaia de la balconul ei darapanat si-si imagineaza basme.Visare.Banal.

Cine sunt eu? Imagineaza-ti un deal.Imagineaza-ti toamna.Imagineza-ti soare.Imagineaza-ti rasarit.Daca nu ai asta in minte acum ,mai bine pleaca.Asa.Acum proiecteaza-te in tabloul asta.Simti?Ce simti?! Adiere.Rece.Departe.Eu.

Inca ploua.Inca o privesc.Ea mazgaleste ceva pe o hartie.Mare de cuvinte.Amestecate.Adunate.Neinsemnate.Nu reusesc sa-i deslusesc insemnarile.Nu conteaza.Zgomote.Aud zgomote.Voci.Ea nu schiteaza niciun gest.Dubios.Fata palida.Ochi mici si negri.Zgomote ..inca.Da.Camera de alaturi.Sot si sotie.Necunoscuti.

O vad. Acum are picioarele pe balustrada balconului.Fara niciun sprijin.1,2,3 ..10.Balconul numarul 10.

E jos.E ciudata.Un firisor de sange i se prelinge pe fata.Fata ei palida.Buze vineti.Lacrima.Ochi negri.Pesemne ca inca strange in pumn hartia de mai devreme. Nu reusesc sa-i deslusesc insemnarile.

Liniste.

Cer albastru,soare auriu.Nu era zgomot,nici mizerie,nici pamant.Un loc ideal pentru pasari,pentru suflete si pentru lumina soarelui,la fel de minunat ca in rai.Un loc neatins de sex si violenta.Nepatat de josnicele nevoi ale oamenilor.