Punct.

Aceeasi camera,aceiasi pereti goi,acelasi mult prea vechi balansoar.O batranica.

Se legana usor inainte,inapoi,inainte,inapoi ..un ciclu infinit,rutina.Se obisnuise cu singuratatea demult,singurul ei tovaras.Intotdeauna se acomodase repede in diverse situatii.Probabil niciodata nu a incercat sa puna punct si s-o ia de la capat.Frica.Frica de Dumnezeu.Credea ca totul se intampla pentru ca asa vroia El si ea nu are dreptul sa schimbe,sa se opuna .Nici nu vroia sa-si inchipuie altfel destinul,chiar daca poate i-ar fi placut macar o data sa simta altfel viata.

Deseori se gandea la ce a fost.Ii placea sa rememoreze diverse momente ,alea care i se adancisera mai puternic in suflet.Nici memoria nu-i mai era prea mult de folos.

Ei bine,acesta era unul din acele momente de reintoarcere in timp.Cu ochii inchisi,cu mana tremuranda pe unul din bratele balansoarului (tremuranda din cauza leganarii ,ori tremuranda din cauza atator amar de ani adunati in acest suflet .. oricum nu asta conteaza.) si cu cealalta in poala calda ii reveneau in minte un amalgam de etape prin care trecuse.Prima zi de scoala ,primul sarut, admiterea la liceu,culesul viilor,serbarile comuniste unde-l proslaveau pe dictator ,rochia de mireasa,sinuciderea sotului,tatal alcoholic,violenta,batai.Acestea din urma o marcasera pe viata.Isi urase tatal cu toata fiinta ei.

Deja nu mai putea.Ajunsase din nou in acelasi punct.Nu avea putere sa depaseasca amintirile acelea dureroase.Vesnicele certuri si batai din familia sa. Niciodata n-a putut.

Tremura. Inca simtea frica .

Deschise ochii imediat.Se ridica usor.Picioarele ii erau grele.O dureau.O durea tot corpul .Dar putea trece peste. Uimitor. Numai durerea din suflet era mult prea puternica.Mergea alene prin camera.Nu se grabea.Nu avea de ce.Se sfarsise cu viata ei.Era inutil.Fara sens.

Ajunse in fata oglinzii si se mai privii o data.Nu se mai recunostea.Sigur era ea? Pesemne ca anii isi facusera datoria.Isi lasasera amprenta pe chipul ei.

Sa planga?!N-avea sens.Nici lacrimi nu mai avea .Traise prea putine clipe fericite.Plansase déjà prea mult.Era obosita.Simtea ca se termina.Astepta un sfarsit.Citise candva despre asta.Sfarsitul ii va aduce fericire.Asa credea.

Se intoarse la locul ei.Acelasi balansoar.Era vechi.Era batran.Mai batran ca ea.El rezistase.El era important.Isi vazuse mama murind in el.Tatal ei avusase grija de asta.Dar il pastrase.Dintotdeauna i-a placut acel loc.

Se aseza cu grija.Inchise ochii.

Asteptare.Raceala.Fericire.Punct.