24 august 2008

Blaga


Atunci cand un om nu poate sta fara altul, simte ca trebuie neaparat sa-l aiba aproape, dar nu il are, se cheama dor. Atunci cand un om se perpeleste, n-are somn, nu-i sta gandul decat la altcineva, care e departe, se cheama dor. Atunci cand un om ajunge in pragul nebuniei, nu mai poate judeca lucid din cauza ca nu e langa un alt om, se cheama dor. Traim cu dorul in noi si ne dorim sa-l potolim, sa ajungem in bratele fiintei iubite. Insa trebuie sa fim constienti ca, odata ce obtinem apropierea mult dorita, dorul dispare, nu mai este.
O dorinta indeplinita este o dorinta moarta. Ca sa nu ucidem dorul, trebuie sa strangem din dinti si sa stam departe.

2 comentarii:

Hope spunea...

daca rabdam dorul devine necontrolat...si ne putem bucura enorm cand obtinem acea clipa de fericire..apoi iar intervine dorul .. e ca un cerc ..

Alexandra spunea...

Asta e absolut geniala.Si are foarte mare dreptate.Cineva care chiar intelege...Blaga.