3 august 2008

destin


Întotdeauna am crezut că am un destin cu totul şi cu totul deosebit... Nu unul deosebit de al vostru, ci unul deosebit chiar de al meu. Destinul mi se-nmlădiază în mâini ca plastilina, ma poartă prin zile fierbinţi şi nopţi cu miros de cărbune. Destinul îmi spune în fiecare zi cine sunt, ce-mi doresc, cui să-i întind mâna şi alături de cine să fug... Clipă de clipă, sunt surprins de propriul prezent. Viaţa mi se modelează altfel în fiecare zi, un creion magic o scrie frenetic, se răzgândeşte, şterge nervos, bate cu vârful în hârtie şi hotărăşte să o trimită în altă parte. E fluviu, e mişcare, e piatra, peştele şi valul... (spun Eu)

...Fatalitatea se agata de mine la fel ca tentaculele unei caracatite uriase, tragandu-ma spre necunoscut spre ape adanci.Lumi nebanuite, la fel de sigure ca si dunele de nisip din desert. (spune Ea)

Cu aportul ei.. Floarea soarelui

Niciun comentariu: