Întotdeauna am crezut că am un destin cu totul şi cu totul deosebit... Nu unul deosebit de al vostru, ci unul deosebit chiar de al meu. Destinul mi se-nmlădiază în mâini ca plastilina, ma poartă prin zile fierbinţi şi nopţi cu miros de cărbune. Destinul îmi spune în fiecare zi cine sunt, ce-mi doresc, cui să-i întind mâna şi alături de cine să fug... Clipă de clipă, sunt surprins de propriul prezent. Viaţa mi se modelează altfel în fiecare zi, un creion magic o scrie frenetic, se răzgândeşte, şterge nervos, bate cu vârful în hârtie şi hotărăşte să o trimită în altă parte. E fluviu, e mişcare, e piatra, peştele şi valul... (spun Eu)
...Fatalitatea se agata de mine la fel ca tentaculele unei caracatite uriase, tragandu-ma spre necunoscut spre ape adanci.Lumi nebanuite, la fel de sigure ca si dunele de nisip din desert. (spune Ea)
Cu aportul ei.. Floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu