la vama..

un domn slabanog,
imbracat in negru, scuipa din cand in cand printre dinti. Incearca sa nimereasca un caine care doarme la umbra. Domnul nu sta la umbra, el sta in soare si in praf si poarta pe cap o sepcuta cu cozoroc pe care scrie ceva indescifrabil. Are o centura mare de care atarna o statie, un mobil si un pistol. Toate sunt grele si ii trag in jos pantalonii care se incretesc de stransoare in jurul coapselor. Mai exact, cureaua se sustine pe bazin, pe oasele alea doua mari, care ies din el ca aripile unui flutur. Fund nu prea are, acolo stofa rarita atarna in falduri si se flutura lenes intr-o parte si in alta, urmand, cu regret si siktir parca, miscarile stapanului. Hai ca asta iar isi misca curul, imi imaginez ca sopteste plictisit turul pantalonilor. Turul, curul si turistul, adica eu, ma indrept catre el si il intreb unde este toaleta. Acolo! - si cozorocul se misca doi centimetri. Urmaresc cozorocul si vad o cabina verde, care nu imi prea inspira incredere. Ma apropii, inspir si ies imediat afara expirand si inspirand in acelasi timp. Cine e sensibil este rugat sa nu mai citeasca. Bine, eu v-am prevenit. In interiorul vasului, colcaia o supa de viermi albi. Dincolo, la vreo cincizeci de metri, se vede vama . Curata, ma cheama pe mine si maruntaiele mele, ma ademeneste si seduce. Scuip in praf si imi tradez tara. Astept pana trec la bulgari ca in Romania nici sa te mai caci nu mai poti.

sursa