Usa blestemata

Orasul doarme.

Strazile sunt pustii...numai vantul mai hoinareste cautandu-si si el linistea... E o dupa-amiaza linistita,ciudat de linistita pentru un oras asa agitat. Cu doua case mai jos de colt,de pe partea stanga spre est,acest aspect placut era tulburat de intrarea intr-o curte;in acel loc o cladire sinistra isi proiecta inainte in strada acoperisul triunghiular.Era o cladire cu doua etaje la care nu se vedea nicio fereastra,nimic in afara de o usa la parter si un fronton decolorat la etajul superior;purtand in fiecare linie urmele unei neglijente sordide si indelungate.Usa,care nu avea nici clopotel,nici inel de metal,era cojita si patata.Vagabonzii se ascundeau in nisele cladirii si aprindeau bete de chibrit pe pereti;
Domnul Soonled si avocatul se aflau pe trotuarul opus al strazii laterale;dar cand au ajuns in dreptul intrarii,cel din urma si-a ridicat bastonul si a aratat spre cladire.
-Ai remarcat vreodata acea usa?intreba el. Insotitorul sau ii raspunse afirmativ,adaugand.
- In mintea mea acea usa este legata de o poveste foarte veche.
- Chiar asa? spuse domnul Attens , cu o mica schimbare in tonul vocii. Si care e acea poveste?
- Ei bine,s-a intamplat astfel,raspunde domnul Soonled. Ma intorceam dintr-un loc indepartat , asa de indepartat incat aveam impresia ca se afla la capatul lumii.Trec pe aceeasi strada shi ma intalnesc cu un politist care imi era amic.Ne salutam , apoi imi vad linistit de drum; la un moment dat aflandu-ma in locul unde ne aflam noi acum, am auzit in tipat infiorator. Imediat m-a cuprins in fior de frica si un stiam ce sa fac:sa merg in fata si sa-mi vad de drum sau sa ma apropii de acea usa. Stau cateva minute in cumpana si pana la urma decid sa ma apropii sa vad care e situatia.Am incremedit de spaima cand am vazut peisajul din acea camera din spatele usii: in fata ochilor statea trupul unei fetite de opt-noua anisori spanzurata cu un cablu;la inceput am crezut k fata se sinucisese si eu asistasem la cantecul ei de lebada...dar in din spatele ei aparu un chip dispretuitor de om sau bestie , nu stiu ce era .. care se infrupta din proaspata lui prada ...acesta nu m-a vazut din fericire si eu eram martor accidental al unei crime oribile;aveam in fatza un criminal psihopat.Orice miscare imi era fatala,trebuie sa-mi tin suflul pentru a nu trezi suspiciuni monstrului si pentru a evita sa devin felul doi de mancare pentru el.Asistam un spectacol cu adevarat oribil si dezgustator.Monstrul musca infometat din bratul micutei..sangele i se scugea printre dinti,iar primirea ii era cu adevarat draceasca. M-a trecut in fior si nu mi-am mai putut tine respiratia ...insa bestia era prea ocupata cu ospatul meu ca sa mai fie atent la ce se intampla in spatele usii. Dintr-o data mare mi-a fost mirarea and am vazut ca mostrul se indrepta spre capul fetitei si cu un cutit i l-a retazat si l-a ridicat in aer ca pe un trofeu,apoi tot cu acelasi cutit i-a scos pe rand,ochii verzi ai micutei care parca ma priveau prin usa cerandu-mi ajutorul...parca ar fi fost scenariul unui film de groaza , dar nu ,eu eram acolo si era realitate..o realitate cruda shi regret ca am avut ocazia sa particip la acel ospat. Dupa ce i-a scos ochii cu grija i-a pus intr-un mic borcan de sticla ,apoi l-a bagat in buzunar... apoi din nou a rup o bucata de carne din bratul micutei si a infuletat-o pe nesimtite...de ce oare pastrase ochii? era un spectacol morbid pentru mine si deja vazuse mai mult decat mi-ar fi permis imaginatia..nu stiam cum sa reactionez.Am decis sa plec si sa uit de aceasta neplacuta intamplare...
- Intr-adevar infricosator,spuse domnul Attens.
- Vad ca si dumneata simti ceea ce am simtit si eu,spune domnul Soonled. Da, o poveste urata,caci omul era un tip cu care nimeni nu ar dori sa aiba de-a face,un om cu adevarat groaznic...