6 iulie 2008

si poate.

Si poate ca mi-e dor sa ma afund in adancul unui alter ego, unui anti-eu.Poate ca zilele sunt prea lungi in orele lor care dorm si care ma fac sa ma reintorc la ideea unui crepuscul inseparabil de vointa mea.

Poate ca zorii nu mai apar maine si cu ei nici ultima speranta de a mai intalni vreo spartura intre caramizile care sudeaza un banal zid umplut de rutina a ceea ce nu prea este…

Poate ca zorii nu ma nasc pe mine, ci eu ii nasc pe ei…

Niciun comentariu: